Sahara Occidentală, ultima colonie a Africii

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Pe 27 februarie s-au împlinit 40 de ani de când Republica Arabă Democrată Saharawi şi-a declarat independenţa. Teritoriul este mai cunoscut astăzi ca Sahara Occidentală sau de Vest şi corespundea în cea mai mare parte cu zona pe care Spania a administrat-o nouă decenii începând din 1885.

Spre sfârşitul anilor 60, ONU a început să facă presiuni pentru independenţa teritoriului, în timp ce acesta era revendicat deopotrivă de Spania, Mauritania şi Maroc. Câteva evenimentele din anii următori au marcat istoria locului:
– În mai 1973 ia naştere mişcarea armată independentistă Frontul Polisario (numele reprezintă un acronim în spaniolă).
– Între 6-9 noiembrie 1975, Marocul organizează aşa-numitul Marş Verde – de la culoarea islamului – prin care circa 350.000 de civili, însoţiţi de 20.000 de soldaţi, trec graniţa şi înaintează în teritoriul cunoscut la acea vreme ca Sahara Spaniolă. În contextul războiului rece, Marocul era susţinut de Statele Unite şi de Franţa, în timp ce Polisario, mişcare declarat socialistă, avea sprijin din partea Algeriei şi a Uniunii Sovietice. Marocul revendică astfel Sahara de Vest, în baza unor tratate bilaterale cu Spania, Marea Britanie şi SUA, din secolele anterioare. Soldaţii spanioli primesc ordin să nu tragă asupra mulţimii şi chiar deminează anumite zone.
– Spania, proaspăt scăpată în decembrie 1975 de dictatura lui Franco, se retrage pe 26 februarie 1976 din Sahara Occidentală. A doua zi, Frontul Polisario declara independenţa ţării.
– Ca urmare a înaintării Marocului în teritoriu şi a revendicărilor Mauritaniei, urmează un război tripartit între aceste două tabere şi Polisario. În 5 august 1979 Mauritania iese din conflict, dar în zilele următoare Marocul anexează o bună parte din teritoriul Saharei de Vest, pe care de atunci îl administrează de facto, dar nu şi de drept.

Marocul şi Frontul Polisario au rămas singurele părţi care îşi dispută şi împart acest teritoriu deşi în Spania există în continuare dezbateri care vorbesc despre “rana sângerândă” Sahara de Vest. Conflictul armat care a urmat a durat până la armistiţiul din 1991. Între timp, cele două părţi conveniseră asupra unui referendum privind independenţa, dar, în ciuda acordului, Marocul n-a acceptat votul popular nici până astăzi. Singura opţiune pe care Rabatul o ia în calcul este autonomia în cadrul regatului marocan.

foto: wikipedia.org

Dintr-un teritoriu de 266.000 de kmp, Marocul deţine peste două treimi, vestul ţării, locuit de peste 90% din populaţia de aproape şase sute de mii. Un zid de 2.700 de km desparte regiunea de aşa-numită Zonă liberă. Aceasta se află în partea de est, sub controlul Frontului Polisario, şi ajunge în sud la Atlantic printr-un culoar îngust.

37 de state (cu verde pe planiglobul de mai jos) recunosc Republica Arabă Democrată Saharawi, iar 40 acceptă autodeterminarea poporului saharawi (cu bleu pe hartă), fără însă a avea relaţii diplomatice. România este printre puţinele state europene care consideră că Sahara Occidentală trebuie să fie teritoriu autonom ca parte a Marocului (cu roşu pe aceeaşi hartă).
În 1982, Uniunea Africană a recunoscut Sahara Occidentală. Drept urmare, doi ani mai târziu, Marocul a părăsit organizaţia, fiind actualmente singurul stat african care nu e membru. Nici Statele Unite şi nici ONU nu acceptă Marocul ca ocupant, în timp ce Liga Arabă e de partea Rabatului. De altfel, ONU consideră să Sahara de Vest este ultima problemă colonială nerezolvată a Africii (http://www.un.org/…/decolonizat…/nonselfgovterritories.shtml ).
Zilele trecute, Marocul a anunţat îngheţarea relaţiilor cu UE, după ce Curtea Europeană de Justiţie a invalidat un contract comercial care avea ca obiect şi produse agricole din teritoriul ocupat.
În Sahara de Vest există şi o misiune ONU, MINURSO, cu mandat exclusiv pentru organizarea unui referendum.

foto: wikipedia.org

Printre cei mai vocali suporteri ai votului pentru statutul ţării se numără organizaţiile de tineret ale partidelor norvegiene şi suedeze. Aceştia încearcă periodic să pătrundă în Sahara de Vest pentru a discuta cu localnicii despre referendum, dar sunt opriţi la graniţa de sud a Marocului. Cei care reuşesc să intre pe alte căi sunt expulzaţi. Problemele pe care le au cu autorităţile marocane le prezintă pe site-ul www.vest-sahara.no/lEN.
La o reuniune din noiembrie a acestor formaţiuni se atrage atenţia că Marocul exploatează în continuare ilegal resursele regiunii anexate şi prin intermediul unor companii scandinave. Tinerii norvegieni şi suedezi cer, pe lângă recunoaşterea ca stat a Republiciii Arabe Democrate Saharawi, şi extinderea mandatului misiunii MINURSO şi la acţiuni de monitorizare a drepturilor omului, deoarecere, susţin ei, Marocul se face vinovat de numeroase abuzuri asupra populaţiei locale.


Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *